1 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, ndyaa nguꞌ ca quichi̱ tyi yu. 2 Ndyatí̱ Jesús ndyaa neꞌ laa quichi̱ biꞌ tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ, tsa̱ taꞌa biꞌ. Liꞌ nguluꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ nu ndiꞌi̱ neꞌ laa biꞌ loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ.
5 Loꞌo juaꞌa̱ ngua chaꞌ ná ngua cuaꞌni Jesús chaꞌ tlyu slo nguꞌ biꞌ, xquiꞌya chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱; pana nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌo xti ti nguꞌ quicha loꞌo ngusta yaꞌ ti yu lo nguꞌ, tsa biꞌ ti chaꞌ nguaꞌni yu. 6 Ndube tsa tiꞌ Jesús chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti. Loꞌo liꞌ tya ndyaꞌa̱ la yu ca xaꞌ quichi̱ sube ti nu ndiꞌi̱ cacua ti, nguluꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ca biꞌ liꞌ.
7 Loꞌo liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ. Ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tyuꞌu nguꞌ tsaa nguꞌ cuentya latya ti nguꞌ; stuꞌba ti tsaa tucua tyaꞌa nguꞌ scaa quichi̱. Liꞌ nda Jesús chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱. 8 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaꞌ ná loꞌo yuꞌba quiꞌya nguꞌ tsaa nguꞌ. Tsaa nguꞌ loꞌo sca yaca xca̱ ti; ná loꞌo cujui̱, ná loꞌo tyaja, ná loꞌo cñi tsaa nguꞌ, nacui̱ Jesús. Juaꞌa̱ ti tsaa nguꞌ. 9 Tyuꞌu caña quiyaꞌ nguꞌ, cacuꞌ nguꞌ camxa, pana ná loꞌo chaca camxa jiꞌi̱ nguꞌ tsaa nguꞌ.
10 ―Nu loꞌo ta nguꞌ niꞌi̱ su cajaꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús―, liꞌ tyanu ma̱ slo nguꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyuꞌu ma̱ tsaa ma̱ xaꞌ quichi̱. 11 Si ntsuꞌu sca quichi̱ su ná tyajaꞌa̱ nguꞌ ta nguꞌ seꞌi̱ tyanu ma̱, sca quichi̱ su ná tyajaꞌa̱ nguꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ, liꞌ tyuꞌu ma̱ quichi̱ biꞌ, yaa clya ma̱ liꞌ. Salú ma̱ sñii yuu nu ntsuꞌu quiyaꞌ ma̱ toꞌ quichi̱ biꞌ. Juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ cuxi tsa cña nu nguaꞌni nguꞌ loꞌo ma̱. Chaꞌ liñi cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, loꞌo tyalaa tsa̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱, lye la xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ quichi̱ nu ná ntajaꞌa̱ cuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ; xti la xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ jyoꞌo ñati̱ cuxi nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Sodoma, nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Gomorra cua saꞌni.
12 Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ nde tyu̱u̱ tyaꞌa quichi̱. Nda nguꞌ cui̱i̱ loꞌo nguꞌ quichi̱ biꞌ, chaꞌ ca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ quichi̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni nguꞌ, chaꞌ culochu̱ꞌ nguꞌ quichi̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ liꞌ. 13 Ngulo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ biꞌ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ ndaꞌa̱ nguꞌ setye tyixi xtyiꞌi lo xaꞌ la nguꞌ quicha loꞌo nguaꞌni nguꞌ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha biꞌ; ndyaca tsoꞌo nu nguꞌ quicha biꞌ liꞌ.
14 Tyempo biꞌ cua ndyuna rey Herodes chaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ tlyu nu cua ndyuꞌni Jesús; lcaa quichi̱ nguañi chaꞌ biꞌ, chaꞌ scaa chaꞌ nchcuiꞌ scaa ñati̱ jiꞌi̱ Jesús. Pana ndiꞌya̱ ngua tiꞌ ycuiꞌ rey biꞌ:
15 ―Siꞌi biꞌ ―nacui̱ xaꞌ ñati̱―. Jyoꞌo Elías laca nu quiꞌyu re.
16 Loꞌo ndyuna Herodes chaꞌ nu nchcuiꞌ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Jesús biꞌ, xaꞌ nchcuiꞌ rey biꞌ:
17 Tya tsubiꞌ la ngulo rey Herodes biꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ xñi nguꞌ jiꞌi̱ nu Juan biꞌ, chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ neꞌ chcua̱. Nguaꞌni rey chaꞌ cuxi biꞌ xquiꞌya Herodías nu ngua clyoꞌo Felipe tyaꞌa Herodes, chaꞌ cua ngusna loꞌo Herodes jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo.
18 ―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ tyiꞌi̱ nuꞌu̱ loꞌo clyoꞌo tyaꞌa nuꞌu̱ ―nacui̱ jyoꞌo Juan jiꞌi̱ rey Herodes tya liꞌ.
25 Yala ti ndyaa nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ biꞌ slo rey chaca quiyaꞌ, chaꞌ jña chaꞌ biꞌ jiꞌi̱.
26 Xñiꞌi̱ tsa tiꞌ rey liꞌ, masi ná ngua jiꞌi̱ tacu̱ꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ; ná caca juaꞌa̱, chaꞌ slo nguꞌ tyaꞌa ndyacu cua nguaꞌni rey jura chaꞌ ta lcaa na nu jña nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱. 27 Liꞌ hora ti ngulo rey cña jiꞌi̱ sca sendaru jiꞌi̱ nu ndu̱ cua̱, chaꞌ tsaa squiꞌya sendaru scuaꞌ que Juan. Nduꞌu sendaru ndyaa niꞌi̱ chcua̱, nteje cuꞌ scuaꞌ que Juan. 28 Liꞌ ñaa loꞌo sendaru jiꞌi̱ neꞌ tsiꞌyu, nda jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ cuañiꞌ biꞌ. Liꞌ ndyaa loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ slo xtyaꞌa̱.
29 Ñiꞌya̱ ngua liꞌ, loꞌo ndyuna nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Juan chaꞌ nscua jyoꞌo biꞌ, hora ti ndyaa nguꞌ ca su ntsiya jyoꞌo Juan. Liꞌ ndyaa nguꞌ nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ.
30 Ca tiyaꞌ la xi xaꞌ ndyalaa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ Jesús slo yu, nguꞌ nu ndyaa nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ xaꞌ quichi̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Nda nguꞌ chaꞌ loꞌo yu ñiꞌya̱ nu nguaꞌni nguꞌ, ñiꞌya̱ nu nguluꞌu nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ca biꞌ. 31 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
37 ―Cuꞌma̱, ta ma̱ na cacu nguꞌ re ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ liꞌ.
38 ―¿Ni lcua tyaꞌa xlyá tejeꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ lacua? ―nacui̱ Jesús―. Culacua ma̱ xi jiꞌi̱ ―nacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ.
39 Loꞌo liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ chaꞌ tyacaꞌa̱ nguꞌ xi lo quii sube cuentya taju nguꞌ. 40 Liꞌ cuentya taju ti ndyacaꞌa̱ nguꞌ lo yuu; cuentya sca siyento tyaꞌa ñati̱ sca taju, cuentya tuꞌba tyii tyaꞌa ñati̱ sca taju, juaꞌa̱ ndyacaꞌa̱ nguꞌ. 41 Liꞌ ndayaꞌ Jesús jiꞌi̱ nu caꞌyu tyaꞌa xlyá tejeꞌ loꞌo nu tucua tyaꞌa cualya biꞌ, nguxñaꞌa̱ yu nde cua̱ chaꞌ tya yu xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya xlyá, loꞌo juaꞌa̱ xquiꞌya cualya. Ndyaꞌbe xlyá liꞌ, nda yu xlyá yuꞌbe jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ tacha nguꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ; la cuiꞌ juaꞌa̱ ngusaꞌbe yu jiꞌi̱ cualya chaꞌ cacu nguꞌ. 42 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ndyacu lcaa nguꞌ, loꞌo nguaalaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. 43 Loꞌo ndye ndyacu nguꞌ, nguxutiꞌi̱ nguꞌ lcaa yuꞌbe nu ndyanu, loꞌo yuꞌbe xlyá loꞌo yuꞌbe cualya; ngutsaꞌa̱ tii tyucuaa tyaꞌa chcubi loꞌo yuꞌbe biꞌ liꞌ. 44 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ caꞌyu mil tyaꞌa nguꞌ quiꞌyu ndyacu xlyá loꞌo cualya nu ngua tsa̱ biꞌ.
45 Loꞌo liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, chaꞌ tyatí̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ sube ti, chaꞌ tsaa nguꞌ nde loo la su tsaa ycuiꞌ ca chaca tsuꞌ tayuꞌ hasta ca quichi̱ Betsaida. Tyanu Jesús chaꞌ chcuiꞌ salyaꞌ loꞌo nu nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ tyaa nguꞌ quichi̱ ca toꞌ tyi nguꞌ. 46 Loꞌo cua nchcuiꞌ salyaꞌ loꞌo nguꞌ, nduꞌu Jesús ndyaa ycuiꞌ ti yu nde siiꞌ caꞌya chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu. 47 Loꞌo ndyaa cuichaa ntsuꞌu nguꞌ tyijyuꞌ lo hitya neꞌ yaca niꞌi̱ sube ti, ndyanu Jesús ycuiꞌ ti nde lo yuu btyi. 48 Naꞌa̱ Jesús chaꞌ lye tsa ndyuꞌni nguꞌ cña chaꞌ xna yaca niꞌi̱ biꞌ lo hitya, chaꞌ nguula tsa cuiꞌi̱ ndyaca lo hitya. Loꞌo cua quixee ti, liꞌ lijya̱ Jesús ndyaꞌa̱ lo hitya ti. Cua tyeje tacui ti Jesús, 49 loꞌo liꞌ naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu ndyaꞌa̱ yu lo hitya. Ngusiꞌya tsa nguꞌ liꞌ, chaꞌ sca jyoꞌo laca ngua tiꞌ nguꞌ. 50 Naꞌa̱ ca taꞌa nguꞌ jiꞌi̱, loꞌo juaꞌa̱ ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ liꞌ. Hora ti ndachaꞌ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
51 Liꞌ ndyatí̱ Jesús neꞌ yaca niꞌi̱ loꞌo nguꞌ, hora ti ngua ti̱ cuiꞌi̱ liꞌ. Ndube tsa tiꞌ nguꞌ liꞌ, ngulacua tsa tiꞌ nguꞌ. 52 Ná nda nguꞌ cuentya tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ngutaꞌa̱ Jesús lo hitya. La cuiꞌ ti chaꞌ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni Jesús loꞌo ngusaꞌbe yu jiꞌi̱ xlyá biꞌ. Na cua ndyacu̱ꞌ hique nguꞌ.
53 Liꞌ ndyalaa yaca niꞌi̱ chaca tsuꞌ tayuꞌ loꞌo nguꞌ, ca loyuu su cuentya Genesaret ndyalaa nguꞌ liꞌ. Loꞌo ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yaca niꞌi̱ biꞌ, 54 liꞌ ndyuꞌu nguꞌ. Hora ti ndyuloo ñati̱ nu ca tyi biꞌ jiꞌi̱ Jesús. 55 Ngusna nguꞌ ndyaa nguꞌ ca slo ca taꞌa nguꞌ quicha, chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quicha biꞌ slo Jesús; masi nguꞌ quichi̱ cacua ti, masi nguꞌ tyijyuꞌ la xi, ndyiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quicha lijya̱. Masi neꞌ catya̱, masi lo jaaꞌ ti ndyaa nguꞌ, chaꞌ tyalaa nguꞌ ca su ndu̱ Jesús. 56 Tyu̱u̱ tyaꞌa quichi̱ su ndyaa Jesús, loꞌo quichi̱ tlyu, loꞌo quichi̱ sube ti, loꞌo toꞌ tyi ñati̱ ti neꞌ quixi̱ꞌ, lcaa su ndyaꞌa̱ yu ñaa nguꞌ ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quicha jiꞌi̱ nguꞌ. Ndijña nguꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ calaꞌ ti nguꞌ quicha masi quiyaꞌ steꞌ ti yu. Loꞌo lcaa nu quicha nu ndyalaꞌ steꞌ Jesús ni, hora ti ngua tsoꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ.
<- SAN MARCOS 5SAN MARCOS 7 ->